marți, 12 februarie 2008

Contratimp

Într-un punct oarecare al labirintului,
Fără vreun semn anume,
Exceptând o floare, zgâriată pe zid,
Descopăr existența ta prizonieră aici.

Uneori, vocea ta mă cheamă.
Mă cheamă din abisurile trecute,
Sau viitoare, ale timpului.
Nu contează că nu te pot atinge...
Că nu te pot auzi !
Gust din plin, în schimb,
Bucuria că tu exiști !

Drumurile noastre prin acest labirint
Se întretaie mereu.
La diferență de secunde... sau ani.
Întotdeauna prea devreme,
Sau poate prea târziu !
Nu este exclusă o coincidență.
Dar nu cred în ea ! Nu mai cred !

Pe aici, chiar unde ești acum
Am fost ! Sau voi fi !
Înainte sau înapoi.
Asta contează mai puțin.

Da ! Ai auzit cuvintele mele !
Te rugam să mă ierți:
Niciodată nu am fost
Atât de departe de tine,
Cum ai fost tentată să crezi.
Ai dreptate ! Gândeam lucruri rele.
Dar asta a fost. Sau va fi.
Uite că nici eu nu mai știu !

Atunci când reperele se distrug,
Nu ne ramâne decât clipa,
Această cărămidă a eternității.
Știu ! Ți-ar fi plăcut să fiu stăpânul ei.

Reperele nu au sens aici !
Și te rog sa nu fixezi acel moment
La o valoare oarecare...
Un an, o zi sau o oră...
Va fi, este, sau va mai fi fost...

Atunci mă voi bucura că exiști
În fiecare clipă a eternității...

...

4 comentarii:

mesager spunea...

FOARTE FRUMOASE VERSURI...CONTINUATI ASA

Anonim spunea...

Nu te lasa prins in capcanele prezentului si ale existentei, ingropand talentul de poet in negura trecutului. Lasa lumina spirituala ce ai primit-o in dar divin sa bucure si alte suflete mai putin inzestrate, dar care stiu sa guste din plin nectarul poeziei.

emeraldeyes spunea...

Daca pentru lucruri practice ai avea doar un sfert din talentul pe care-l ai pentru poezie si proza...sau macar daca ai privi viitorul cu seriozitatea cu care privesti hrana sufletului tau...atunci "coincidentele" s-ar intampla aievea...By the way poezia este intr-adevar un juvaier...o iubesc deja.Frumos suflet...

Anonim spunea...

premonitii, sau nu, nimic idealizat, o realitate atat de actuala..........